Sophie Germain

Articolul din Wikipedia despre Sophie Germain are 136 de note de subsol! Îi sunt prezentate lucrările de matematică, fizică şi filozofie, contribuţiile concrete la teoria elasticităţii şi la demonstrarea Marii Teoreme a lui Fermat, corespondenţele cu Gauss şi Legendre… tot ce caracterizează acest mare geniu francez. În matematică, Germain a deschis o nouă cale de demonstraţie pentru Marea Teoremă, arătând că, din infinitatea de cazuri posibile, o anumită categorie verifică teorema. Practic, a arătat că teorema e verosimilă pentru toate numerele prime p, care îndeplinesc condiţia ca 2p+1 să fie tot un număr prim. Gauss ia scris: „Mă încântă că aritmetica a găsit în dumneavoastră un prieten atât de capabil”. Înainte de 1800 sau născut numai 8 matematiciene consemnabile într-o istorie. Sophie se află între ele. În fizică, a scris un „Memoriu asupra vibraţiei suprafeţelor elastice”, care a iniţiat teoria modernă a elasticităţii.
A trăit într-o vreme în care n-a avut voie să înveţe, din cauză că era femeie. Recent înfiinţata Ecole Polytechnique era destinată numai bărbaţilor. A reuşit totuşi să urmeze
cursurile, furând identitatea unui anume AntoineAuguste Le Blanc, care părăsise Parisul fără să informeze instituţia de învăţământ. A fost desconspirată în cele din urmă de soluţiile pe care le oferea la probleme. Încântat de strălucitoarele idei prezentate, şeful cursului, care era nimeni altul decât JosephLouis Lagrange, a dorit săl
cunoască pe domnul Le Blanc personal. După cum povesteşte Simon Singh, „Germain a fost obligată
să şi dezvăluie adevărata identitate. Lagrange a rămas uimit şi a fost încântat să o cunoască pe tânără, al cărei mentor şi prieten a devenit”.
Mai interesant, din punctul meu de vedere, este felul în care Sophie şia descoperit elementul. Citind, pe ascuns, cărţi din biblioteca tatălui său, a aflat despre felul în care a
fost ucis Arhimede („Noli tangere circulos meos”). Ea a înţeles din povestea aceea că matematica trebuie să fie cel mai captivant lucru din lume, de vreme ce marele grec nu şi a putut lua gîndul de la ea nici măcar cu o sabie deasupra capului. Povestea Sophiei Germain are aşadar toate elementele unei odiseei a spiritului, augmentată de lipsa recunoaşterii meritate, la timpul ei, din motivul că a fost femeie. Într o lucrare din 1913, H.J. Mozans notează: „După toate probabilităţile, ea a fost femeia cea mai profund intelectuală pe care Franţa a produs-o vreodată. Şi totuşi, oricât de ciudat ar părea, când a sosit funcţionarul se stat să redacteze certificatul de deces al acestei asociate şi colaboratoare eminentă a celor mai iluştri membri ai Academiei Franceze de Ştiinţă, el a numit-o
rentiereannuitant (femeie necăsătorită şi fără profesie) şi nu mathematicienne. Şi asta nu e tot. Când a fost înălţat Turnul Eiffel, lucrare pentru care inginerii au fost obligaţi să ia în considerare cu o atenţie specială elasticitatea materialului folosit în această structură măreaţă, au fost înscrise numele a şaptezeci şi doi de savanţi. Dar numele acestei femei de geniu, ale cărei cercetări aveau să contribuie atât de mult la fondarea teoriei elasticităţii metalelor, Sophie Germain, fusese uitat.”
A murit de cancer la sân, în acelaşi an cu Hegel. (Mihai Cuza )