jump to navigation

Barbatii care se cred superiori si genii neintelese 24 Octombrie 2011

Posted by Innocentius in de-ale culturii.
trackback

“Ca să nu fiu rău inţeles de la inceput, mărturisesc că sunt convins şi eu, ca oricare altul, de existenţa reală a acestor bărbaţi superiori. Nu mă indoiesc că mulţi dintre ei umblă pe aceleaşi străzi ca şi mine, văd aceleaşi spectacole, citesc aceleaşi cărţi şi işi consumă timpul tot atăt de stupid cum mi-l consum şi eu. Cred că nimeni nu contestă realitatea şi actualitatea bărbaţilor superiori. Altceva se poate spune asupra lor. In primul rănd, că sunt cei mai puţin interesanţi oameni dintre toate speciile pe care le cunoaşte civilizaţia modernă. Intr-un mediocru, intr-un ratat, intr-un prost, intr-un păcătos – ghiceşti totdeauna cel puţin o dramă, sau o suferinţă macerantă, sau o scănteie de uluitoare omenie, sau un gest revelator. Ghiceşti, in orice caz, ceva viu, ceva care se naşte sau moare. Un bărbat superior, dimpotrivă, se apropie necontenit de un tip: şi tipul său este din cele mai dezagreabile pe care le cunoaşte cultura.

Oamenii aceştia sunt neinteresanţi şi obositori şi din alt punct de vedere. Ei sunt eternii “neinţeleşi” şi-ţi arată mereu cu degetul că sunt aşa. Acum, a fi sau a nu fi inţeles este o problemă cu desăvărşire fără importanţă. Verificările acestea in public, aderenţele acestea in contemporaneitate – sunt necesare şi decisive numai pentru cineva care trăieşte, creează şi progresează prin stimulare, prin conflict, prin promovare. Sunt oameni care simt o permanentă nevoie de a da examene, de a primi felicitări, de a avea obstacole de surmontat. Nimic de zis. Ceea ce e plictisitor, pănă la urmă, e specia oamenilor “neinţeleşi”, a bărbaţilor superiori. Un asemenea ins subliniază necontenit orice face, orice găndeşte, orice scrie. I se pare că totul merită reţinut din activitatea şi găndurile lui. Oamenii aceştia sunt permanent conştienţi că ceilalţi nu-i pot inţelege, şi de aceea subliniază, explică, sugerează. In cele din urmă, eşuează in specia gănditorilor cu majusculă, a gănditorilor aforistici, a autorilor de paradoxe şi sublinieri.

Deprimant in acest spectacol al omului “neinţeles” este deplina lui lipsă de originalitate. El se crede atăt de original şi de inedit, de adănc şi de hermetic – iar in realitate aparţine celei mai comune specii de la romantism incoace: tipului “neinţeles”. Să fim clari: nu e vorba de anumite distanţe şi dificultăţi de comunicare intelectuală intre diverşi oameni; acestea sunt fireşti, mai ales intr-o societate in dezvoltare, şi au existat de cănd lumea. Mă găndesc insă la tipul omului “neinţeles”, la bărbatul superior care e conştient de această superioritate a sa şi face ce-i stă cu putinţă ca să şi-o arate. Ei sunt totdeauna conştienţi de viaţa lor interioară, de intreaga parafernalia a sufletului lor neinţeles – şi o subliniază pretutindeni, prin izolarea lor ostilă in societate, prin tonul lor dur sau trist, prin vocabularul lor “original”, prin găndirea lor aforistică. Ei vorbesc intotdeauna de “mediu” ca de un duşman personal. Nu găsesc nici o punte de comunicare cu restul lumii. Sunt meniţi să sufere sau să comande – niciodată să iubească şi să inţeleagă. Ei cer tuturora sacrificii, pentru că ei merită totul, dar nu datorează nimănui nimic. Pentru un bărbat superior nu există femeia decăt ca să-l stimuleze pe el, să-l măngăie sau să-l oblojească pe el. El are dreptul să primească acest sacrificiu, căci ceilalţi nu-l “inţeleg”.

Bărbaţii superiori au despre toate lucrurile o părere personală. Iţi vor spune despre “suflet”, despre “tragedie” sau despre “iubire” cele mai ieftine şi mi mediocre platitudini; dar le vor spune “original”, din “viaţa lor interioară”, pentru că pentru un asemenea bărbat superior viaţa lui interioară preţuieşte căt intregul Univers şi se referă mereu la ea ca la o nouă Biblie: deşi de cele mai multe ori nu vei găsi acolo nimic viu şi nimic creator, pentru că oamenii aceştia nu sunt niciodată sinceri, nici faţă de ei, nici faţă de ceilalţi. Poartă pretutindeni cu ei conştiinţa “superiorităţii” lor, şi dacă aceasta poate impune unui public mistificat şi cătorva femeiuşti in căutare de idoli – apoi niciodată nu poate păcăli pe alt “bărbat superior”. Nicăieri nu musteşte o invidie mai rafinată şi o ipocrizie mai sălbatică decăt in sufletul unui om superior; mai ales dacă n-a avut noroc şi se refugiază din “mediu” intr-o “lume a lui”, zidită din gănduri “originale” sau din manii inofensive. Superstiţia turnului de fildeş, a izolării, a dispreţului faţă de contemporani nu s-a născut din orgoliul celor cătorva mari creatori (care cu adevărat n-au fost inţeleşi de contemporani), ci din psihoza tuturor rataţilor “superiori”, din inflaţia de originali, din romantismul frondei. Un Leonardo da Vinci sau un Spinoza nu s-au plăns că sunt “neinţeleşi”; nu s-au retras in celula lor de sutdiu din dispreţul pentru “mediu”, care nu le poate preţui superioritatea. Au dus o viaţă solitară pentru că erau intr-adevăr preocupaţi de anumite gănduri care se cereau adăncite şi maturizate in linişte. Dar ei nu s-au retras ostil. N-au dat să inţeleagă altora că sunt “neinţeleşi”.

Ceea ce e plicticos la un bărbat superior este faptul că niciodată nu are curajul orgoliului, niciodată nu-ţi va spune in faţă că el e geniu şi tu un simplu muritor – ci iţi va da a inţelege aceasta. Orice face şi orice scrie dă să inţeleagă ceva pe care nu are curajul să mărturisească. De aici o serie de rafinamente şi subtilităţi insuportabile pentru orice om cu bun-simţ. Cred că exerciţiul favorit al oricărui bărbat superior este analiza. Analizează orice şi se analizează oricănd, cu o atenţie dureroasă, cu o sete neverosimilă, cu o subtilitate intr-adevăr remarcabilă. Intr-un anumit sens, se poate spune că psihologia au creat-o femeile şi bărbaţii superiori. Este un exerciţiu plin de surprize, balsamic, fascinant, in cele din urmă steril – dar stimulator prin proporţiile pe care le capătă insul in propria lui contemplaţie microscopică.

Ducănd o asemenea viaţă “interioară”, un bărbat superior – deşi el e permanent “neinţeles” – te inţelege totdeauna. El inţelege durerea ta inainte de a i-o spune; el “a trecut pe acolo”, el te patronează cald şi sfătos; e gata să-ţi deschidă sufletul, să-ţi facă mărturisiri, să te ia de mănă; dar numai atăta timp căt nu ghiceşte in tine un bărbat tot atăt de superior ca şi el. Atunci se schimbă lucrurile. El n-are nevoie de camarazi; el are nevoie de adoratori, de consolatori, de spectatori, din cănd in cănd de aplauze. Preferă orice egalităţi; preferă să rămănă “neinţeles”, să fie injurat, calomniat – dar niciodată egalul altuia. Oamenii pe care ii iubeşte el sunt morţi, sunt idoli; cănd iubeşte un contemporan, fiţi siguri că acesta e atăt de “mare”, incăt a depăşit de mult statura umanităţii.

Bărbaţii aceştia superiori sunt ori revoltaţi, ori resemnaţi. Niciodată impăcaţi cu ceasul şi lumea in care trăiesc. Cea mai mare bucurie a lor – in afară de aceea produsă cănd se vorbeşte de ei – este să-şi analizeze necontenit inălţimile sufleteşti la care trăiesc şi să măsoare distanţele care ii despart de ceilalţi. Analiză, himere şi automatism; rămăn intotdeauna un tip, oricăt s-ar strădui să se deosebească de mediocritate şi de plebe. Căci a fi mediocru nu este o ruşine; dar a cădea in cealaltă mediocritate, a culmilor, a tipului superior – este de-a dreptul vulgar. Succesul oamenilor superiori – bărbaţi şi femei – se datoreşte acestei vulgarităţi a spiritualităţii publicului. Care işi alege idoli ce le flatează nostalgiile de “superioriate”, de “geniu neinţeles”, de “om tare”, de “trimis”, de “salvator”. Căci, in fond, fiecare ar dori să fie un bărbat superior…”Mircea Eliade

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: