jump to navigation

Cornel Marginean 18 August 2011

Posted by Innocentius in de-ale culturii.
trackback

Probabilul filozofic, Codul liniar şi înţelesul stabilităţii

1. Preambul la ideea de probabil

a. Probabilitatea, adică loteria ca formă supremă a ideii probabilului şi a unui arbitrariu voit şi neînţeles, este o dorinţă umană, nu una pentru fruct ci una de dragul unui act doar presupus a fi lacom, ascunzându-se prin aceasta de la începutul vremurilor acceptul sensibilităţii şi orice hermeneutică sinceră şi posibilă între om şi divin.
Dacă există în lume un singur individ, acesta nu-şi realizează probabilitatea ,,1”- ,,unu” de a fi –sigur- prezent în oricare dintre actele sale şi nu se bucură de această cvasi -probabilitate, fiind întristat de singurătatea sa.
Este suficient să existe însă doi indivizi, ca fiecare dintre ei să se bucure nespus de şansa înjumătăţită: ,,0,5” de a fi, ,,0,5” de a avea, ,,0,5” de a iubi, ,,0,5” etc.
Dacă numărul indivizilor creşte fără măsură, iar probabilitatea se micşorează până aproape la dispariţie: 1/n, doar ideea de a fi proprietarul virtual al unei probabilităţi inexistente îl face pe om fericit!
Acest paradox îl însoţeşte şi îl va însoţi mereu.
El vrea ceva anume micşorat încât să îi fie imposibil a avea. Un fel de îndărătnicie neînţeleasă, născută probabil din diferenţa dintre puterile lui pretinse şi cele reale sau din dorinţa ascunsă a fiinţei de a-şi imita prin asemănare Creatorul până şi în misterele adânci.

b. De ce se practică jocul social al Loteriei?
-Pentru a o duce mai bine ?
-Sau pentru a nu mai merge la serviciu ?
Miza este atât de mare încât traiul bun este o promisiune importantă dar totuşi secundară, nesemnificativă.
Marea promisiune este renunţarea la serviciu adică la poziţia de serv. ,,Serviciu ‘’ nu înseamnă doar muncă ci mai ales relaţia neplăcută, stăpân-serv. Câştigul incredibil de mare promis de loterie îl va ajuta pe serv să devină el însuşi stăpân. Acest vis absurd devine totuşi posibil, de la cumpărarea biletului până în momentul extragerii. De fapt acesta este şi produsul comercial cupărat cu banii daţi pe bilet: o posibilitate ideală, adică prin paradox: imposibilă.

Şi totuşi motivul ascuns al jocului, nu este cel al câştigului fabulos, ci unul nici măcar intuit de către om, este cel al senzaţiei măsurării forţei fiecăruia cu o forţă mai mult decât mare, mai mult decât neînţeleasă şi necunoscută.

NOTA : În parcursul textului se vor lua ca exemplu condiţiile probabilistice ale jocului 6/49, privite mai întâi din punctul de vedere matematic consacrat dar şi prin accesul social al gândirii spre paradigma probabilului, iar apoi din punctul de vedere matematic al înţelesului Codului liniar şi a premisei înţelegerii ideii stabilităţii naturale.
Pentru a face posibilă înţelegerea ideilor globale pe care le urmăreşte textul, exemplele date sunt duse până la cele mai mici detalii sau nuanţe ale înţelesurilor, considerate a fi necesare pentru a se putea ajuta să se facă ruperea de cunoştinţele paradigmatice ale cititorului.

2. Discuţie despre înţelesul matematic curent asupra fenomenologiei probabilului

2.1.Prezentarea jocului prin gândirea matematică actuală

Ceea ce omul poate intui cu simţul său este doar şansa egală de apariţie a celor 49 de numere. Fiecare număr, adică fiecare bilă, de la 1 la 49, are aceeaşi şansă de apariţie. Probabilitatea ca simbol matematic cu un înţeles este raportul dintre numărul 1 şi numărul de apariţii echiprobabile, adică 49. Calculul se face prin: 1 împărţit la 49 şi înmulţit cu 100 ( pentru a utiliza procentele), adică 2,04%. Această probabilitate de a câştiga, de 2,04% este uriaşă şi este valabilă la un joc de tipul 1 din 49. Dacă ar depune în joc fiecare jucător doar un număr, din cele 49 de numere posibile, ar fi şanse ca la fiecare 100 de jucători doi jucători să câştige marele premiu.

Din acest moment al descrierii şi al înţelegerii jocului intuiţia umană îi joacă omului feste în sensul că îi dă acestuia impresia că el înţelege, realizează corect şansele sale reale şi poate controla această şansă de câştig.

Dacă jocul ar fi de tipul 2 din 49 atunci cele două numere câştigătoare se leagă două câte două, în perechi posibile. Numărul de perechi este dat de numărul de combinări de 49 de numere luate câte 2 numere. Acum fiecare număr formează câte o pereche cu toate celelalte. Calculul numărului total de perechi posibile se face prin formula: Combinări de 49 luate câte 2, adică este 49!/(2!x(49-2)!) = 48×49/2 = 1176 perechi posibile.
( simbolul ! este semnul operaţiei factoriale şi se calculează prin formula: n! = 1x2x3x … x n,/ exemplu: 3! = 1x2x3 = 6)
Dar toate perechile au aceeasi şansă să apară, deci probabilitatea de apariţie este calculată prin raportul dintre 1 şi numărul total de perechi, adică: 1 /1176 = 0,000850 sau 0,085%.
Şansa de a câştiga de la varianta de joc 1/49 la cea de 2/49 se reduce astfel: 2,04% : 0,085%, adică de 24 de ori.

La fel se procedează cu jocul de 3 din 49.
Numărul de posibilităţi de câte trei numere este -Combinări de 49 numere luate câte 3 numere-, adică 47x48x49/6 = 18424 de grupuri de câte trei numere posibile.
Toate grupurile de câte trei numere au aceeasi şansă să apară deci probabilitatea de apariţie este calculată prin raportul dintre 1 şi numărul total de grupuri, adică: 1 :18424 = 0,0000542 sau 0,00542%.
Şansa de a câştiga de la varianta de joc 1/49 la cea de 3/49 scade asfel: 2,04%:0,00542%, adică de 376 de ori.

Pentru jocul 4 din 49, numărul de posibilităţi de apariţie de grupuri de câte patru numere este: 46x47x48x49/24 = 211876.
Propabilitatea de apariţie a fiecărui grup de câte patre cifre este: 1/211876 = 0,00000471 sau 0,000471%.
Şansa de a câştiga, de la varianta de joc 1/49 la cea de 4/49 scade astfel: 2,04% : 0,00000471 %, adică de 433121 ori.

Pentru jocul 5 din 49, numărul de posibilităţi de apariţie a grupurilor de câte cinci numere este : 45x46x47x48x49/120 = 1.906.884.
Propabilitatea de apariţie a fiecărui grup de câte cinci cifre este: 1/1.906.884 = 0,000000524 sau 0,0000524%.
Şansa de a câştiga, de la varianta de joc 1/49 la cea de 5/49 scade astfel: 2,04% : 0,000000524 %, adică de 3893129 ori.

Pentru jocul 6 din 49, numărul de posibilităţi de apariţie a grupurilor de câte şase numere este : 44x45x46x47x48x49/720 = 13.983.816.
Propabilitatea de apariţie a fiecărui grup de câte şase cifre este : 1/13.983.816 = 0,0000000715 sau 0,00000715%.
Şansa de a câştiga, de la varianta de joc 1/49 la cea de 6/49 scade astfel: 2,04% : 0,0000000715 %, adică de 28531468 ori.

La jocul 7 din 49, la un număr de 85900584 de grupuri de câte şapte numere, şansa de apariţie (câştig) este aşa de mică: 0,00000116 %, încât nu mai este posibil jocul cu un public jucător în număr de cca 14 milioane, suficient pentru jocul 6/49.

2.2. Prezentarea infuenţelor matematice subiective actuale ( a premiselor psihologice ale înţelesului)

Tendinţa jucătorului, faţă de aceste probabilităţi neintuibile de către mintea umană, merge mai departe, pe singura cale posibilă, în a-i crea dezavantaje şi aplică ea însăşi în continuare reduceri de şansă prin toate criteriile (intuitive sau logice) pe care le aplică la alegerea numerelor.
Orice modalitate logică de alegere a numerelor printr-un criteriu va duce la noi condiţii, devenite restricţii, pe care trebuie să le respecte probabilistic setul de şase numere alese.
Folosirea datei de naştere sau de căsătorie sau orice alte date personale face să scadă şansa de câştig. Acest mod de alegere reduce plaja de alegere pe nesimţite la numere preponderent sub 31( numărul de zile ale lunii).
O altă senzaţie la alegerea numerelor este aceea că numerele nu sunt dispersate pe întreaga linie, de la 1 la 49, şi pentru a mări şansa posibilă, vânând numerele, se aleg numere egal dispuse pe segmentele 1-10, 10-20, 20-30, 30-40, 40-49. În acest fel se adaugă o nouă condiţie de îndeplinit, aceea ca numerele câştigătoare, pe lângă şansa lor egală de apariţie să fie şi regăsite în fiecare decadă.
La polul opus se găseşte ideea de a folosi numere grupate într-o zonă sau alta a listei.
Folosirea regulilor de grupare: din două în două sau din 10 în10, etc, are acelaşi efect.
Păstrarea aceleaşi combinaţii de cifre pentru o perioadă de timp mai mare este de asemenea o condiţie ce scade mult şansa de câştig.
Chiar si extragerea numerelor dintr-o urnă este o condiţie care reduce paradoxal şansa la puterea -1/2, (adică prin radical) cel puţin, prin logica următoare: găsirea aleatorie a şase numere care să fie câştigate printr-o a doua extragere (alegere) de asemenea aleatorie.
Folosirea metodelor numerice de alegere a cifrelor, prin urmărirea sau găsirea unor reguli de apariţie sau a unor extrapolări este de fapt o cale a scăderii şanselor de câştig.
Folosirea a mai mult de 6 cifre în combinaţii permise de regulile jocului aduc condiţionări regulamentare care reduc mai mult şansa de câştig decât o favorizează numărul mărit de cifre privilegiate.

3.3. Conceptul de nedeterminare

În realitate alegerea numerelor trebuie să se facă cel puţin la -nivelul de nedeterminare- al extragerii finale, oficiale. Acest lucru se poate face prin renunţarea la orice criteriu, algoritm sau metodă de alegere.

Ce înseamnă nedeterminare? Urna folosită de operatorul jocului, loteria, are un grad de nedeterminare (prin care să se infuenţeze cât mai puţin diferenţiat bilele aflate în proces) care să asigure condiţii astfel încât şi în realitate, nu numai teoretic, să se ofere fiecărei bile şansa cât mai egală de apariţie cu a celorlalte, aceea şansa de 2,04%. În cadrul extragerii devine importantă nu valoarea aceasta cât egalitatea acestei valori pentru toate bilele din urnă, faptul ca fiecare bilă sa aibe şansa de apariţie riguros egală cu a celorlalte.

1/49 este de fapt numărul 0,0204081 ( calculat cu 7 zecimale). Urna nu este una ideală, nu are cum fi, şi de aceea şansa de apariţie a oricărei bile nu este de fapt constantă (egală cu a celorlalte). O denivelare infimă a orificiului sau o diferenţă infimă de greutate sau de omogenitate a bilelor sau o diferenţă de la forma sferică sau chiar poziţia de plecare a bilelor în momentul intrării jetului de aer, forma incintei de amestec, etc, etc, crează diferenţe fundamentale între soarta unei bile faţă de soarta celorlalte. În acest mod unele bile au şanse mai mari sau mai mici decât şansa medie. Chiar dacă eroarea se regăseşte la a 7 –a zecimală, faţă de o valoare preconizată, ea are un efect concret pentru că în raport cu celelalte bile această bilă devine privilegiată. Cu cât nici una dintre bile nu este privilegiată faţă de celelalte cu atât nedeterminarea este mai mare, mai avantajoasă şi mai echitabilă pentru toţi jucătorii.

Să admitem ca prin întregul mecanism al urnei se asigură o abatere pe o plajă de 1/10.000 între valorile şanselor de apariţie. Atunci bila cea mai favorizată are şansa de apariţie de 0,0204081x 1.0001 = 0,0204101 iar cea mai defavorizată bilă va avea probabilitatea de apariţie de 0,0204081 x 0,9999 = 0,00204060. Diferenţa de şanse între bila cea mai favorizaţă şi bila cea mai nefavorizată este de fapt gradul de nedeterminare al apariţiei şi este egală cu 0,0204101 – 0,00204060 = 0,0000041, valoare foarte mică dar de loc neglijabilă pentru faptul relevant că este diferită de zero.
Creşterea sau scăderea de şansă este aplicabilă cu un factor de multiplicare de 1/0,0000041 adică de 24.320 ori, fiind o valoare semnificativă.

Pentru înţelegere sensul factorului de multiplicare se explicitează această cifră :
Este ca şi cum în urnă ar fi un număr de 1195110 + 49 de bile, adică fiecare bilă originală, notată cu o altă culoare, culori de la 1 la 49, este multiplicată în urnă de 24320 de ori. ( 49×24.320=1.119.110).
Şansa de apariţie a unei bile originale, ca urmare a unui privilegiu de 0,0000041%, ar fi egală cu şansa ca una din cele 24320 de bilele neoriginale asociate prin 49 de culori şi alăturate uneia dintre cele 49 de bile originale, să apară la extragere în locul acesteia.

Dacă se compară diferenţa de şansă cu faptul că cel ce alege cifrele le supune subiectiv, prin diverse reguli de alegere, unor determinări şi mai mari, se constată că şansele de apariţie sunt practic extrem-extrem de mici, adică devin imposibile.

Cu cât gradul de nedeteminare la alegerea cifrelor este mai apropiat de cel al urnei, adică mai scăzut, cu atât şansa de apariţie a acelor numere este mai mare.

Urna este cu atât mai bună cu cât asigură un grad de nedeterminare mai mic. O urnă ideală are gradul de nedeterminare egal cu zero. În acest caz şansa de câştig privilegiat scade enorm dar nu dispare, în schimb se egalizează la maximum pentru fiecare jucător participant. Acest grad de nedeterminare este însă limitat de gradul de perfecţiune pe care îl asigură nivelul atins în tehnologia de fabricaţie a pieselor urnei (bilelor) precum şi a sistemului de funcţionare.

2.4.1. Discuţie :

Nedeterminarea are aici sensul de tendinţă a omului de a nu atinge natura, de a nu o implica negativ în derularea unui joc. Acest fapt se datorează faptului că atât urna, cât şi bilele nu au conştiinţa faptului că participă la un joc cu o miză. Comportamentul lor este unul natural, indiferent de dorinţele jucătorilor. Toate procesele din natură sunt al fel jocului din urnă. Au o derulare permanentă şi un rezultat permanent.
Vorbim de acea consecinţă universală a principiului incertitudinii din mecanica cuantică, de a accepta sau nu o măsură a modificării obiectului măsurat prin atingerea lui cu instrumentele de măsură.
Determinarea are şi un efect negativ prin faptul că măsurând prin determinare, se va produce o schimbare nu numai a obiectului măsurat dar şi a intrumentului de măsură şi în cele din urmă chiar şi a observatorului.
Intuiţia umană doreşte o determinare cât mai mare asupra bilelor, schimbând cu totul forma obiectului măsurat prin manipularea intrumentelor de măsurat. Natura însă se răzbună, constituind reguli de conservare a identităţii sale, prin faptul că prin dorinţa de a infuenţa şi a prinde licornul ascuns în cifre, omul îl va elibera tocmai prin această dorinţă.

2.4. Trecerea de la o logică umană la o logică a naturii

Revenind la prima idee, aceea a înţelegerii şansei de câştig prin faptul că fiecare bilă are aceeaşi şansă de apariţie, această înţelegere se face de către jucător prin inversarea logicii, adică prin convingerea în faptul că regulile de alegere ajută şi nu distanţează şansa de câştig.

De fapt alegerea cifrelor trebuie să se facă fără folosirea nici unei reguli, metode, algoritm sau orice altceva care să aducă o determinare cât de neînsemnată. Acest lucru este impropriu logicii umane. Imaginaţia omului nu poate produce o astfel de situaţie în care să aleagă numerele nedeterminat.

Ce realizează în fapt câştigătorul acestui joc, probabilistic? Fără să-şi dea seama de fapt că o face, reuşeşte să nu determine numerele propuse ca şi câştigătoare decât sub valoarea de nedeterminare a urnei respective.

Capacitatea sau facultatea de judecată a omului este în contradicţie cu găsirea de numere fără o determinare logică. De aceea este posibilă, în general, organizarea jocurilor de noroc.

O concluzie importantă : Adevărata egalitate de şanse a tuturor jucătorilor şi deci corectitudinea completă a jocului rezidă tocmai din faptul că niciunul nu poate ,,nedetermina,, conştient, prin alegerea numerelor, şansele de apariţie ale acestora.

Dorinţa expresă de a nu determina numerele devine, prin paradox, chiar culmea determinării acestora.
Un jucător care citeşte acest text nu va avea nici de câştigat şi nici de pierdut referitor la modul de joc, ci doar va înţelege mai bine jocul.

Întrebări :
Totuşi ce face ca şansele practice de câştig să rămână mici ?
Aceste calcule şi aspecte de logică matematică, descrise mai sus, reuşesc să surprindă fenomenul probabilistic derulat în urnă ?
Poate fi acest fenomen mult mai amplu decât se presupune ?

3. Discuţie despre înţelesul matematic al teoriei Codului linar asupra fenomenologiei probabilului şi dezvoltarea ideii de stabilitate

3.1. Probabilităţile de joc după teoria codului liniar

Sa privim mai îndeaproape modul natural în care se petrec probabilistic lucrurile în urnă:

Cele 49 de bile îşi formează grupuri succesive de cate 49 de bile, altul în fiecare moment, datorită mişcărilor de aer care răscolesc bilele, astfel încât la un moment dat, prin deschiderea trapei, una dintre bile, cea aflată în acel moment în dreptul acesteia are privilegiul de a cădea şi de a deveni unul dintre numerele căştigătoare.
Faptul că grupurile de câte 49 de bile sunt actorii adevăraţi care evoluează în urnă este unul real şi determinant. Numărul de grupuri de câte 6 bile, din cele 49 de bile, este într-adevăr un număr calculabil ca şi combinări de 49 de bile luate câte 6, dar fenomenologic acest număr nu se manifestă, cum nici probabilitatea calculată de 1/cca14.000.000, nu se manifestă decât ca un adevăr corect, dar care nu are o legătură reală cu mediul în care evoluează bilele.
Corect şi matematic este faptul că numărul 6 exprimă doar numărul de extrageri în care grupurile de câte 49 (apoi 48, 47, 46, 45 şi 44) bile evoluează în spaţiul de deasupra trapei iar una dintre bile va cădea prin trapă la deschiderea acesteia.

Numărul care are o influenţă determinantă şi reală asupra probabilităţii de a ajunge una dintre bile în poziţia de cădere este numărul de posibilităţi în care cele 49 de bile, formează grupuri diferite şi distincte de câte 49 de bile, respectiv de câte 48, 47, 46, 45, 44, 43 bile, pe măsură ce câte o bilă părăseşte urna.

Acest număr se poate calcula pe baza teoriei Codului liniar.
Mai mult decât că fiecare bilă este personalizată, grupele de bile personalizate, reprezentate de codul liniar sunt chiar combinaţiile de posibilitaţi ale apariţiei sau neapariţiei unei bile, în cadrul prestabilit de grupuri formate de câte 49 ( 48, 47…) bile.

Numărul de posibilităţi naturale pe care le au cele 49 de bile de a forma combinaţii diferite de câte 49 de bile este foarte mare.

Pentru a înţelege teoria codului liniar, aplicată unei urne de joc, şi a acestui număr, se pleacă de la o urnă în care se află o singură bilă: bila se mişcă şi are două posibilităţi naturale, să cadă în momentul deschiderii trapei sau să rămână în curentul de aer. Perechea de posibilităţi ( 2 la puterea 1) va fi 0 şi 1, adică 0 = nu va cădea ; 1 = va cădea. (Codul liniar 1 va fi 01)

Dacă în urnă sunt două bile fenomenul se extinde la patru grupuri de posibilităţi naturale ( 2 la puterea 2) a câte două bile, astfel :
00 ; 01 ;10 ; 11, unde cifrele 0 şi 1 au aceleaşi semnificaţii, acelea ale posibilităţilor a câte două bile de a fi sau nu deasupra trapei şi de a avea condiţii de cădere. ( Codul liniar 2 va fi 0011)

Dacă în urnă sunt trei bile, acestea vor forma opt grupe de posibilităţi ( 2 la puterea 3) a câte trei bile astfel : 000, 001,010, 101,011, 111, 110, 100 ( Codul liniar va fi 00010111)

Pentru un număr n de bile valoarea numărului de posibilităţi naturale, asociate grupelor de câte n bile, va fi egală cu 2 la puterea n.

În cazul celor 49 de bile valoarea numărului de posibilităţi în care se formează grupe de câte 49 de bile este egală cu 2 la puterea 49, adică : 562.949.953.421.312.
Citit, acest număr este: 562 de trilioane, 949 de bilioane (miliarde), 953 de milioane,
421 mii, 312.

Pentru a doua, a treia, a patra, a cincea şi a şasea extragere numărul de combinaţii (în milioane) se reduce astfel, în milioane: 281474976, 140737488, 70368744 , 35184372, 17592186 milioane.

Codul liniar ilustrează păstrarea identităţii fiecărei bile, fapt esenţial în derularea procesului de extragere. Considerând că se epuizează şirul probabilităţilor şi fiecare poziţie a unui grup constituit din cele 49 ( 48, 47..) de bile durează în timp: 1 milisecundă (0,001 secunde) durata de epuizare, în luni şi apoi în ani, a tuturor posibilităţilor este 562.949.953.421.312 : ( 31zile x 24 ore x 60 minute x 60 secunde x 1000 milisecunde ) = 562.949.953.421.312 : 2.678.400.000= 210181 luni= 17515 ani.

Dacă presupunem că timpul de amestec al bilelor, în urnă, este de cca 60 secunde, atunci numărul de poziţii ale grupurilor de câte 49 de bile, succesive şi posibile este 60 x 1000= 60.000, adică 60.000 : 562.949.953.421.312 = 0,00000001% din totalul de posibilităţi necesare a se epuiza pentru a da şanse reale şi egale de apariţie a fiecărei variante de joc. Ceea ce înseamnă că doar unei părţi de 10 la minus 9, din întreaga necesitate de amestec
i se oferă şansa de apariţie.

Probabilitatea de apariţie a unei combinaţii de 49 de bile care să aducă neprivilegiat în poziţia privilegiată o bilă este: 1/ 562.949.953.421.312 = 0,000.000.000.000.001 sau de cca 1 la puterea -15. adică unu la un trilion de posibilităţi.

Şansele egale de apariţie a oricărei bile, privind această şansă prin înţelesul clasic sunt de 1/13.983.816 = 0,0000000715 adică de cca 1 la puterea -8.
Raporul dintre cele două nivele şanse este de 60.000.000.

Prin folosirea premiselor probabilistice ale teoriei codului liniar se constată că jocul probabilistic este şi mai protejat de către natură, faţă de cât îşi pot închipui oamenii. Orice joc este ma întâi petrecut în natură şi abea apoi petrecut în mâinile omului şi în mintea sa.

3.2. Dezvoltarea ideii de stabilitate

Aspectul fundamental aici este legat de acel timp în care evoluează particulele în natură pentru a constitui energie sau materie. Timpul necesar pentru amestecul bilelor, astfel încât toate posibilităţile logice de constituire ale poziţiilor celor 49 de bile în grupuri diferite, de câte 49 de bile, să se epuizeze şi tuturor bilelor ( respectiv numerelor aflate în joc) să li se ofere şansa egală de apariţie este pentru mintea omului neaccesibilă. Ca şi durată de timp, 17 mii de ani, este o durată uriaşă pentru om şi imposibil de înţeles.

În natură, loc în care se produce şi amestecul celor 49 de bile, chiar dacă incinta urnei pare separată şi închisă, fenomelele au un mod diferit de a se derula, faţă de conceptele minţii umane. Stabilitatea naturii, a tuturor lucrurilor, a copacilor şi a pietrelor, chiar şi a corpului fiinţelor umane se bazează pe seriozitatea prin care şansele sunt distribuite egal tuturor particulelor (bilelor) care constitue lucrurile. Timpii de aşteptare (de amestec probabilistic) sunt atât de mari încât, spre exemplu, durata vieţii unei fiinţe, a unui om, este protejată tocmai de această stabilitate, fiind aceea parte de timp cu mult mai puţin decât infimă. La un număr inimaginabil de mare, cel al particulelor din corpul unei vietăţi, numărul posibilităţilor de structurare prin logica liniară are o valoare absurd de mare, imposibil de înţeles. Durata totală de epuizare a tuturor posibilităţilor, oricât de mică ar fi durata unei secvenţe de constituire a acelui grup, este de asemenea de ordinul milioanelor de milioane, de milioane, de milioane… ( etc) de ani. Faţă de aceste cifre, durata unei vieţi, a vieţii unei fiinţe vii, dar chiar şi cea a unei pietre, sunt atât de mici, încât nouă ne dau impresia durabiliţăţii prin faptul că este asigurată o stabilitate structurală pentru această perioadă de timp. Modul prin care natura a găsit calea de a ne da nouă timp suficient de mare în care să rămânem aceeaşi, adică să beneficiem de o formă stabilă a părţilor din care suntem făcuţi dar şi a funcţiunilor pe care le avem şi să ne bucurăm de acestea este uimitor şi impresionant.

Pentru un grup de doar 49 de bile (particule), cifrele care indică probabilităţile de apariţie şi timpul de derulare sunt mai mult decât impresionante, ieşind din zona de înţelegere efectivă a minţii omului. Pentru un număr de particule (entităţi) din care este constituit un lucru din natură, a cărei valoare este uriaşă faţă de cele 49 de entităţi ale urnei, cifrele care arată posibilităţie logicii liniare de constituire a acestui lucru sunt nemărginite şi tocmai prin aceasta se crează şi percepţia relativă a stabilităţii lui.

Relaţia omului, dar şi a tot ce există, viu sau neviu, cu ideea stabilităţii se relizează prin nedeterminare. Durata unei vieţi este dată de timpul rămas ca urmare a unei nedeterminări a şanselor de joc, adică permiterea formării tuturor posibilitătilor după legile codului liniar. Privită din punctul de vedere al completitudinii naturii, această durată este întotdeauna limitată: rezultatul fiind ideea finităţii vieţii oricărei structurări.

Rămânerea în urnă este câştigul natural şi nu părăsirea ei.
Lumea şi Omul, dorind să câştige nu vor câştiga cum dorind să trăiască nu vor trăi.
Doar nedeterminând vor reuşi să se bucure de ceea ce natura doreşte a le dărui prin apartenenţă.

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: