jump to navigation

Poveste despre emotii 22 Iunie 2011

Posted by Innocentius in de-ale culturii.
trackback

Cica demult, in China antica, in perioada de 100 ani de razboaie intre statele ce vor forma ulterior China, a fost luat ca prizonier un copil, fiul unuia dintre invinsi si transformat in sclav pentru fiul capeteniei ce castigase batalia. Au trecut multi, multi ani si au imbatranit amandoi. Intr-o zi, stapanul, ajuns acum batran, a trebuit sa faca o calatorie in tinutul de bastina al sclavului. Si s-a gandit ca acesta nu a mai fost din copilarie in tinuturile natale si n-ar fi rau sa-i faca placerea de a-l duce sa-si revada locurile copilariei.

Cand au ajuns, i-a spus: “Uite, am ajuns acolo unde te-ai nascut tu.” Sclavul s-a emotionat. “Uite, aici ai copilarit tu. Aici s-au nascut si au trait strabunii tai.” Sclavul s-a gandit: “Da, a trecut o viata intreaga de cand n-am mai revazut locurile astea! si emotia a crescut in el.” “Uite, aici strabunii tai s-au luptat cu strabunii mei. Parintii mei i-au invins pe ai tai. Aici tatal meu l-a omorat pe tatal tau.” “Dar tatal meu era un razboinic vestit!” “Da, a fost un razboinic vestit. De aceea tatal meu ti-a crutat viata tie.”

Tot vorbind despre trecut, sclavul s-a emotionat din ce in ce mai tare, pana cand inima sa batrana a cedat si… a murit. Atunci, stapanul si-a spus: “Oare de ce a murit? Inca nu ajunsesem in provincia in care s-a nascut, dar am vrut sa vad daca isi aminteste cu adevarat, dupa atatia ani!”

Acestea sunt emotii false. Energia emotiilor este reala, insa motivatia lor este falsa. Acestea sunt visele si idealurile care te inflacareaza, te motiveaza, te face sa simti ca traiesti. Dar motivatia lor reala nu exista. Ai emotii fara motiv. E ca o casa cladita fara fundatie infipta in pamant. Se darama la primul cutremur cat de cat serios. Sau, mai curand, se aseamana cu un copac fara radacini. Daca florile din buchet le punem in apa, ele se invioreaza. Insa inviorarea lor e falsa, caci apa urca datorita fenomenului de capilaritate si elimina efectul de vestejire. Insa florile respective nu isi revin, asa cum se pare, ci tot moarte sunt. Florile fara radacina, puse in apa, doar par sa traiasca.

Tot asa si cu emotiile false. Visele si emotiile tale, ale mele si ale lui se transforma pana la urma in deziluzii. Iar noi suntem in cazul acesta, ca o floare fara radacina, caci emotiile acelea nu sunt reale. Doar avem impresia ca traim, insa aceste trairi nu pot duce decat la deziluzie si suferinta, sunt niste trairi false, fara motivatie. Iar energia suferintei este reala, are efecte adevarate asupra mea, a ta si a lui. De ce energia suferintei are efect asupra noastra, chiar daca motivul suferintei e fals? Pentru ca noi avem puterea de creatie. Cream singuri energia suferintei. Motivul deziluziei si al suferintei? NIMIC! Ajungem sa suferim pentru NIMIC! Merita sa mai traim in lumea idealurilor, a principiilor frumoase si al moralei? Da, merita, dar numai daca singurul scop in viata al nostru este sa ne construim o imagine despre noi insine asa cum cere lumea de la noi. Sa rupem gura targului.

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: