jump to navigation

Noica 6 Iunie 2011

Posted by Innocentius in de-ale culturii.
trackback

Fişă clinică

“Pacientul declară că a citit la 18 ani pe Kant şi că s-a simţit confiscat, pe viaţă, de gîndirea speculativă. (Este cunoscutul fenomen de rapt, care stă aproape întotdeauna la originea ahoretiei. Doar cîteodată este înlocuit de refuzul gol, în ahoretia degradată. Forma pe bază de rapt este cea pozitivă, în ciuda cortegiului ei de negaţii. Semnificativ e faptul că e vorba la pacient de Kant, omul care n-a călătorit niciodată la propriu).

De la început, faptul acesta i-a schimbat viaţa, dîndu-i o timpurie dar, după cîte şi-a dat seama mai tîrziu, falsă maturitate. Era o maturitate pe bază de atitudine, nu de conţinut. Deşi prins de cultură, refuza, în numele speculaţiei, întregi domenii de cultură, cum ar fi artele, şi fireşte refuza tot ce era aplicaţie practică, cercetare la teren ori acţiune. Nu lua parte plină nici la viaţa celorlalţi, neexplicîndu-şi bine cum le putea impune cîteodată, cu neparticipaţia şi chiar cu ignoranţa sa în domeniile lor de acţiune. (Pacientul pare a nu şti de ‘tăria negativului’). A simţit de pe atunci o tendinţă către exces, în natura sa umană, iar cînd a citit mărturisirea cuiva că a preferat în viaţă excesul în plus, şi-a spus că el preferă hotărît pe cel în minus…

La întrebarea dacă n-a fost încercat de sentimentele obişnuite de atracţie şi iubire ale tinerilor, a răspuns că aici s-a simţit la rînd cu ceilalţi; dar n-a putut ascunde că a descoperit cu interes, pe linia excesului în minus, cîtă putere de atracţie conferă refuzul – adesea simulat, bineînţeles – de a te lăsa tu atras. A făcut chiar o teorie a donjuanismului prin non-cucerire, după cum a făcut un fel de teorie a non-actului şi, practic, a non-posesiunii, a cărei vocaţie spre norocul său – recunoaşte el, dată fiind situaţia istroică în care avea să trăiască – a avut-o.

A făcut, de asemenea, o teorie asupra celor cinci înţelesuri ale lui non-A” (Spiritul românesc în cumpătul vremii: Şase maladii ale spiritului contemporan, Bucureşti: Editura Univers, 1978, pp.93-94).

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: