jump to navigation

Radulescu-Motru 16 Mai 2011

Posted by Innocentius in de-ale culturii.
trackback

Dar românul izolat e blând ca mielul. Când îi bate cineva din picior, el tace. Dar şi religios este românul. De ochii satului însă. Românul este religios, dar câtă vreme vede pe toată lumea că este religioasă. Rar excepţii la care religiozitatea să fie pornită din fundul inimii, de acolo de unde porneşte sentimentul personalităţii….. Tot românul face paradă cu sentimentele sale naţionaliste. Dar numai până la faptă. Fapta fiind a fiecăruia, adică individuală, cu ea încetează naţionalismul. Dă-i unui român toiagul apostolatului să predice naţionalismul… pentru alţii, şi este gata de drum. Va fi cel mai aprig sfătuitor de bine. Dar până la fapte. …Fiecare se codeşte să înceapă munca specială profesiunii sale până ce mai dintâi nu-i ştie pe toţi românii treziţi la naţionalism şi gata să înceapă munca serioasă…

„Când românul se desparte de grup si se priveste ca persoanã aparte, atunci este totdeauna consumator; ca producãtor, niciodatã nu are acest curaj. Când este consumator, atunci el, bineînteles, ca toatã lumea vietuitoare, este individualist; dar ca producãtor de bunuri, el asteaptã totdeauna sã vadã ce fac alti pentru ca sã înceapã si dânsul….. Si, totusi, rãsar din când în când si întreprinderi individuale! Sunt cativa industria si români, cativa capitalisti întreprinzãtori români… Sunt, negresit, dar cu un suflet cu totul special, adicã cu totul deosebit de sufletul unui industrias sau al unui capitalist din þãrile apusene. Sufletul industriaºului de aiurea este stãpânit de frigurile muncii si de riscul luptei; în sufletul industriasului român gãsim desfãsurânduse abilitatea politicianului. Profitul capitalistului român provine, de cele ma multe ori, de mãiestria cu care acesta îsi aserveste bugetul statului…”

„Ce este vocatia? Dupa etimologie, ea este indreptarea omului spre o voce care il cheama. Dar vocea este aici intr-un sens figurat. In nici un caz nu este vorba de vocea unei persoane str[ine de cel chemat. Este vocea sangelui, a constiintei, a onoarei, a stramosilor, a pamantului pe care cineva sa nascut etc., In sfarsit este vocea unei existente in care intra cu ceva acela care este chemat. Chiar cand este vocea lui Dumnezeu care cheama, si atunci, poate mai ales atunci, acel chemat este presupus ca nu este strain aceluia care cheama. La aceasta etimologie, intelesul popular al cuvantului mai adauga urmatoarele. Vocatia aduce intregirea muncii individului ]ntr-o opera de valoare sociala. Munca produsa prin vocatie este deasupra intereselor egoiste. Vocatia duce intotdeauna la infaptuirea unui bine social. Niciodata, in limbajul popular, ea nu se identifica instinctului criminal. Oamenii cu vocatie prezinta o admirabila potrivire a firii lor la munca pe care societatea o cere de la individ. Din aceasta admirabila potrivire rezulta, pe de o parte, multumirea interna acelui cu vocatie, si pe de alta parte avantaje exceptionale pentru societate… Limbajul nostru zilnic in care de fapt se rezuma experienta atator generatii de oameni care ne-au precedat, pune in intelesul cuvantului de vocatie si o nuanta de originalitate… Sunt oare cazuri in care vocatia este orientata in mod constient prin mijloacele obisnuite ale educatiei? Adica, pot fi oamenii educati pentru o vocatie, intocmai cum sunt educati pentru o profesie?… Daca  pana astazi problema cultivarii vocatiei, prin mijloace educative nu s-a pus decat in mod incidental, cauza trebuie cautata desigur, in primul rand,in insasi organizarea pe care a avut-o scoala traditionala scoala din zilele noastre tinde la dezvoltarea aptitudinilor de creatie a tinerilor ce apartin generatiilor noi. Centrul de greutate al ei cade asupra individualitatii copilului. De aceea, problema cultiv[rii vocatiei este discutabila in principiu”

„Diferenta dintre salbaticie si civilizatie se intemeiaza pe gradul in care experientele anterioare au schimbat conditiile obiective in care au loc experientele ulterioare”

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: